Viata ca daruire

DUMNEZEU s-a daruit pe Sine omului prin actul Creatiei.

Femeia se daruieste barbatului prin iubire si ascultare.

Barbatul se daruieste femeii prin iubire si intelepciune.

Familia se daruieste pruncilor prin dragoste si impartasire.

Omul se daruieste omului prin munca si stradanie.

Omul se daruieste lui DUMNEZEU prin gand, fapta si cuvant.

Un prim crampei de suflet

...de ce mi-am facut blog?

Eu am pornit de la ideea de impartasire a experientelor care mi-au marcat drumul.
Inceputul blogului a fost modest, insa marcat de Camino de Santiago: Marele Drum.
Poze si atat. Chiar la un an distanta, nu am reusit sa alipui cuvinte care sa evoce importanta sau semnificatia acestui drum in drumul vietii mele.Nici acum nu reusesc, desi a mai trecut un an. Deocamdata face parte din categoria "No comment".

Si nu numai el. Din 07.07.2007 drumul vietii mele a fost presarat cu multe drumuri, care m-au ajutat sa regasesc DRUMUL sau macar sa fiu mai aproape de el. Cum? Fara cuvinte: uneori cu sfiala, cu teama de esec, cu incredere si iubire inselata sau nu, cu oameni minunati si cu lectii importante.

Ce stiu acum?
Multe si totusi putine fata de cat ne-a fost dat sa primim.

Acum stiu ca, atunci cand urc, trebuie sa-mi tin privirea atintita spre culme, pentru a prinde curaj sa asez urmatorul pas... sa fiu prezenta in ceea ce fac, sa privesc in jur si sa ma bucur de minunile lumii, dar si sa ma opresc din cand in cand, sa scrutez inapoia mea in tacere sau in rugaciune, pentru a-mi fixa lectiile primite de-a lungul urcusului.

Acum stiu ca, atunci cand esti purtat de valul lumii, trebuie sa-ti amintesti cine esti in fiecare clipa, sa-ti asculti sufletul, iar daca te simti luat de val, sa-ncetinesti, sa te desprinzi din tumult si sa-ti iei timpul necesar regasirii.

Acum stiu ca poti iubi dumnezeirea dintr-un om, dar omul isi poate fi singur piedica, daca inca nu a reusit sa-si descopere propria dumnezeire si sa se puna in acord cu ea.

Exista momente extrem de rare cand te poti pierde intr-o privire, in acea privire-raspuns la multele intrebari si indoieli pe care le-ai incercat. Si, pentru o clipa, timpul se suspenda si te cufunzi intr-o mare de lumina si de caldura, din care cu greu te poti desprinde. Atunci si doar atunci il simti pe Dumnezeu in ochii celui din fata ta.
Si te intrebi daca e vis. Atunci totul pare posibil si atat de simplu...
...pana cand apare indoiala si limitarea umana carora toti le suntem supusi.

Poate este doar foamea de poveste a sufletului, iti spui.

....si ramai recunoscator pentru o clipa de sublim.

Nu-i asa ca DRUMUL e o minune?

Iti multumesc, Doamne, pentru tot ce-mi daruiesti!

Take off your mask!

HELLO

Ce ne dorim? poate...song for a stormy night...

Apusul

Odata, demult, un misionar strabatea Muntii Stâncosi împreuna cu un tânar indian care-i era si calauza.
În fiecare seara, la acelasi moment al apusului, tânarul indian se îndeparta, se întorcea spre soare si începea sa se miste pe ritmul unei melodii suave si pline de nostalgie pe care o cânta încet. Tânarul care dansa si cânta cu fata spre soarele ce se stingea, era o priveliste care-l umplea pe misionar de o curiozitate plina de admiratie. Într-o zi, îl întreba pe ghidul sau: "Ce înseamna tot acest ritual pe care-l îndeplinesti în fiecare seara?"
"O, e ceva foarte simplu", raspunse tânarul. Eu si sotia mea am compus acest cântec împreuna. Când suntem departe unul de celalalt, fiecare, oriunde s-ar afla, se întoarce spre soare putin înainte sa apuna si începe sa cânte si sa danseze. Astfel, chiar daca suntem departe, cântam si dansam împreuna."

Când apune soarele, tu cu cine dansezi?

O mistica din secolul al IX-lea a scris aceasta rugaciune:
"Doamne!
Stelele stralucesc, ochii îndragostitilor se-nchid.
Fiecare iubita e singura cu iubitul ei, iar eu sunt singura aici, cu tine!"

(Bruno Ferrero)

"A te îndragosti înseamna sa recunosti prezenta lui Dumnezeu în cineva sau ceva. Sa vezi perfectiunea fara sa-ti fie teama ca te amagesti si sa crezi în ea. Pentru ca în adâncul fiecaruia ea exista. Sa fii beat de fericire, sa plutesti, sa poti îmbratisa tot ce privirea poate cuprinde. Sa fii "orb" de iubire, "sa-ti pierzi mintile", pentru ca nici o formula, nici o regula sau logica nu mai este valabila.

Sa te simti întreg, sa simti ca totul în jurul tau participa la bucuria ta. Sa simti ca ploaia e o binecuvântare, ca vântul poarta soaptele iubirii tale, ca aerul pe care-l respiri este viu pentru ca fiinta iubita îl respira în acelasi timp cu tine, ca norii sunt purtatori de mesaje, ca toate florile pe care le vezi seamana cu inima ta înflorita si ai vrea sa le daruiesti, ca oamenii zâmbesc pentru ca se bucura împreuna cu tine, ca pasarile cânta fericirea si ai vrea sa le fii recunoscator, ca totul, absolut totul este în sarbatoare.

A te îndragosti înseamna sa descoperi ca lumea este plina de iubire, ca a fost creata pentru a celebra iubirea.

A te îndragosti înseamna sa te bucuri de perfectiunea fiintei iubite, dar si sa fii pregatit pentru limitarea umana ce-i urmeaza, stiind ca, dincolo de ea, cel iubit contine în el întreaga splendoare divina.

Pentru a sti de la început si a nu uita niciodata ca în adâncul fiintei noastre suntem perfecti. Pentru a avea încredere ca prin iubire putem deveni ceea ce în esenta deja suntem. Pentru ca iubirea încurajeaza si uneste, iubirea iarta, vindeca, iubirea lumineaza, creeaza si înalta...

Pentru ca iubirea a fost si va ramâne cea mai mare minune a lumii..."

www.lumeaingerilor.ro

Am legat de Marin Sorescu

Am legat copacii la ochi
Cu-o basma verde
Si le-am spus sa ma gaseasca.

Si copacii m-au gasit imediat
Cu un hohot de frunze.

Am legat pasarile la ochi
Cu-o basma de nori
Si le-am spus sa ma gaseasca.

Si pasarile m-au gasit
Cu un cantec.

Am legat tristetea la ochi
Cu un zambet
Si tristetea m-a gasit a doua zi
Intr-o iubire.

Am legat soarele la ochi
Cu noptile mele
Si i-am spus sa ma gaseasca.

Esti acolo, a zis soarele, Dupa timpul acela,
Nu te mai ascunde.

Nu te mai ascunde,
Mi-au zis toate lucrurile
Si toate sentimentele
Pe care am incercat sa le leg
La ochi